Rosii
  • Cum si unde cresc?

      Rosia este o planta erbacee, anuala, prezenta in zonele globului cu climat temperat. Sunt una din principalele culturi din gradina de legume, atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului, care e un aliment foarte valoros, ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare.

      Rosiile cer multa lumina, mai ales in rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate in soluri fertile, ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale.

  • Istorie si legende

      Au fost cultivate pentru intaia oara cu peste trei mii de ani in urma de catre mayasi. Ei sunt cei care le-au descoperit, le-au domesticit, le-au selectionat si le-au transformat din planta salbatica in aliment. Au fost preluate de alte popoare stravechi ale Americii de Sud, raspandindu-se pe intreg continentul. In Europa, rosiile au ajuns tarziu, abia prin anul 1600, aduse de catre conchistadorii spanioli, abia in secolul XIX devenind un aliment uzual pentru europeni.

  • Varietati

      Exista circa 7500 de varietati de rosii, cultivate pentru diverse scopuri. Ele pot fi impartite in cateva categorii, mai mult pe baza formei si dimensiunilor lor.

      Rosiile "glob" sunt sunt cele mai intalnite in comert si se preteaza la fel de bine la a fi consumate crude ca si preparate intr-oo mare varietate de metode. Rosiile "biftec" sunt mari, ideale pentru sandviciuri. Forma, coaja subtire si perisabilitatea ridicata le fac improprii uzului comercial. Rosiile "inima de bou" au forma unei capsuni, dar sunt mari, de dimensiunea varietatii biftec. Rosiile "prunisoare" au forma alungita si continut mic de lichid, fiind ideale la prepararea sosurilor pentru paste. Rosiile "para" au, bineinteles, forma de para, iar cele mai cunoscute sunt cele cultivate in San Marzano (Italia) si sunt socotite a fi cele mai potrivite pentru prepararea de sosuri si paste de rosii. Rosiile "cherry" sunt mici si rotunde, cu gust dulce, si se consuma, cel mai adesea, crude, in salate. Rosiile "campari" sunt foarte dulci si foarte suculente si sunt lipsite de aciditate. Sunt ceva mai mari decat rosiile cherry, dar mai mici decat prunisoarele.

  • Selectionare si depozitare

      Atunci cand se cumpara rosiile, trebuie alese cele mai proaspete, cu pielita neteda, de consistenta medie, nici foarte coapte dar nici verzi. Tomatele pot fi depozitate intregi in frigider, 6-8 zile si nu mai mult de 2 zile in cazul in care sunt pastrate sub forma de suc proaspat.

      Salata de rosii preparata cu mult timp inainte de masa isi pierde proprietatile terapeutice.

      Mancata atunci cand nu s-a copt foarte bine, rosia poate fi indigesta pentru stomacurile mai delicate. Trebuie consumata cand este foarte coapta, cu tot cu pielita si samburi, care ajuta la digestie si curata intestinul de deseuri.

      Spre deosebire de alte fructe si legume al caror continut nutritiv se reduce atunci cand sunt tratate termic, in cazul rosiilor, in urma acestui proces, se pastreaza proprietatile lor antioxidante si are loc cresterea concentratiei de licopen.

  • Sanatate

      Consumul de rosii este benefic pentru vedere, hipertensiune, diabet, ten si tractul urinar. Bogate in antioxidanti, rosiile lupta impotriva cancerului. Sunt o sursa importanta de vitamine si minerale care protejeaza inima.

      Dintre vitaminele continute de rosii, cele mai importante sunt vitamina A (importanta pentru ochi si pentru procesele endocrine), complexul B (B1, B2, B5, B6 - protectoare ale sistemului nervos, ale sistemului osos, ale metabolismului), vitamina C (necesara sistemului cardiovascular, sistemului nervos si endocrin), vitamina E (vitamina tineretii si a fertilitatii) si vitamina K (importanta pentru sinteza anumitor elemente figurate ale sangelui).

      Cotorul verzui al rosiei contine solanina, o substanta toxica pentru organism.

      Rosia faciliteaza digestia amidonului, deci preparati sosuri de rosii si mancati-le cu paste fainoase si legume.